Profesor de chimie: În procesul de învățare, trebuie să lăsăm defectele să ne devină resurse

By | Blog

Niculina Zuga predă chimia la Colegiul Național „Ienăchiță Văcărescu” și Colegiul Național „Constantin Cantacuzino” din Târgoviște și, într-o zi, a descoperit o metodă prin care elevii săi să nu se mai teamă de propriile lor limite. A văzut că atunci când copiii colaborează cu adevărat ajung să își dea seama că nu sunt singurii care au dificultăți în a înțelege anumite fenomene sau procese. Iar colaborarea este una dintre elementele cheie în predarea chimiei printr-o metodă care reușește să le stârnească copiilor pasiunea față de științe: cea a investigației. „În cadrul unei lecții predate prin metoda investigației copiii colaborează și conștientizează că și colegii lor se confruntă cu aceleași dificultăți pe care credeau că le au doar ei. Și atunci nu mai stau retrași și nu mai stau cu gura închisă temându-se că spun o prostie. O mai descoperă și la un alt membru din echipa lor și, de fapt, își  dau seama că nu numai ei au acea problemă, deși până atunci credeau că sunt unicii. Dacă vorbim de procesul de învățare, eu cred că tocmai aceste defecte trebuie să ne devină resurse. Și acest lucru se întâmplă în învățarea prin investigație științifică”, crede profesoara.

Read More

Cum să-l convingi pe un elev tăcut din ultima bancă să se mute în prima și să participe la lecție

By | Blog

Cum încape un fascinant fenomen cosmic într-o sală de clasă? Cu ceva măiestrie de pedagog, îl reduci la o lanternă, o minge de ping pong și un glob pământesc, iar apoi le folosești pe toate trei pentru a le deschide copiilor din fața ta un univers de întrebări și posibilități. Despre o eclipsă le poți vorbi copiilor în câteva feluri. Profesorul Marius Șerban, de la Școala „D. Popovici” din județul Olt, a ales unul care contează.

Read More

„Premiul” primit de o profesoară care a început să predea „altfel”. „Am redescoperit bucuria științei”

By | Blog

Într-o zi de sâmbătă, când vacanța începuse deja, peste 20 de profesori de fizică de pe tot cuprinsul județului Olt s-au adunat la Slatina pentru a vorbi despre felul în care încearcă să le trezească copiilor curiozitatea, și să îi ajute să deschidă ochii și să își pună mintea în mișcare atunci când au în față fenomene fizice. Începând de anul trecut, profesorii de fizică din Olt au fost incluși în programul „Fizica altfel”, derulat de CEAE, în cadrul căruia au învățat să aplice la clasă metoda învățării prin investigație. Rezultatele s-au văzut de la bun început, spune formatoarea Maria Corcoveanu, inspector judeţean de fizică.

Read More

„Educația de bună calitate înseamnă să dezvolți talentul oamenilor, nu să îl sortezi”, Andreas Schleicher (OECD)

By | Blog

În studiul  în studiul „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România” pe care l-a lansat recent, OECD vorbește despre necesitatea ca țara noastră să schimbe sistemul de evaluare a elevilor și să îl adapteze noului curriculum. „Când nu sunt aliniate la curriculum, practicile evaluative riscă să îl submineze, în condițiile în care cadrele didactice și elevii vor să obțină performanțe bune la evaluări și, prin urmare, predau și învață în funcție de sistemul de evaluare, nu de curriculum”, avertizează documentul citat, care atrage atenția asupra unui paradox. România are un nou curriculum bazat pe competențe, dar evaluările nu le măsoară.

 

Read More

OECD și UNICEF: „România trebuie să alinieze evaluarea elevilor la competențele promovate de noul său curriculum”

By | Blog

România a integrat recent competențele cheie în curriculumul național, iar scopul ultim al acestui demers este schimbarea educației și orientarea ei înspre crearea de absolvenți împliniți la nivel personal, care să fie buni cetățeni și care să își găsească locul într-o societate modernă și într-o economie competitivă. Acest lucru nu este însă suficient pentru schimbarea procesului de învățare, se arată în studiul „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România”, realizat de OECD, în cooperare cu UNICEF și Guvernul României.

Read More

Miza schimbării în educație: România celor mulți și bine pregătiți

By | Blog

De multe ori, angajatorii se plâng că ajung să găsească din ce în ce mai greu oameni capabili să îndeplinească sarcini pentru care este nevoie de specializare. Este o fotografie a prezentului unei țări care a alocat prea puțină atenție și prea puține resurse pentru asigurarea calității actului educațional ce ar fi putut face ca lucrurile să stea cu totul altfel. Din păcate însă, există date solide care indică faptul că fotografia viitorului nu va fi cu mult diferită, cel puțin nu în bine. Rezultatele obținute de către elevii români la testele PISA 2015, administrate la nivel internațional de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, relevă faptul că 38,6% dintre ei sunt analfabeți din punct de vedere științific, adică nu au și nu pot integra în viața lor noțiuni de bază care să le permită să funcționeze, la nivel elementar, în societatea cunoașterii.

Read More

De la „Fizica Altfel” la „Chimia Altfel”. „Cum aș putea să le declanșez elevilor mei curiozitatea?”

By | Blog

Când Crina Ostaci, profesoară la Liceul Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârșova, a început să își schimbe viziunea asupra predării lecțiilor de chimie, a pornit de la un lucru mic, elementar. Ceva ce stă la baza realității noastre și totuși e atât de greu de perceput și înțeles încât pare aproape ireal. Atomul.

„Noțiunea de atom este foarte greu de înțeles pentru copii. Până și în cazul unei celule este mai ușor. Nu o văd cu ochiul liber, dar o dată, când sunt în școală, tot ajung să o vadă la un microscop. Dar un atom nu o să îl vadă niciodată, oricât de mult s-ar strădui. Și nu o să înțeleagă cât este atomul ăla și nu o să-i înțeleagă frumusețea și complexitatea și toate lucrurile care derivă din asta. Cum să îi fac să înțeleagă?”. După peste 20 de ani la catedră, Crina Ostaci își punea această întrebare. Și în ea începea să vadă un drum. Read More

Noua programă la fizică mută accentul dinspre „elevul învață ca să știe” înspre „elevul învață ca să știe să facă”

By | Blog

Foto: Tudor Vintiloiu

Ministerul Educației a aprobat, săptămâna trecută, noua programă la fizică pentru gimnaziu care își propune ca scop clar alfabetizarea științifică a elevilor și ca mijloc principal de a-l atinge învățarea prin metoda investigației. Profesorul Gabriel Negrea. directorul Colegiului Național „Gh. Lazăr” din Sibiu a văzut care este una dintre marile probleme ale programelor de la științe din întreaga lume: acestea sunt concepute ca și când majoritatea elevilor urmează să ajungă, la maturitate, ori creatori, ori utilizatori primari de cunoaștere științifică: medici, ingineri, profesori. Dacă analizăm statisticile, realitatea este însă opusă acestei viziuni. „Procentul celor care devin creatori de cunoaștere științifică ori utilizatori primar de cunoaștere științifică este foarte mic. O astfel de viziune duce la supraîncărcarea programelor de științe și determină pierderea motivației copiilor”, spune Gabriel Negrea. Read More

Eric Hanushek: „În România, sunteți buni la a-i ține pe oameni la școală, dar ei nu dezvoltă abilități elementare”

By | Blog

 

„Doar să pui pe cineva să stea în clasă nu înseamnă mare lucru dacă nu învață prea mult. Dacă stau în clasă, trebuie să te asiguri că învață. România este, de fapt, un exemplu foarte bun. Sunteți buni la a-i face pe oameni să stea mult la școală  și, cu toate acestea, un mare număr dintre aceștia nu obțin abilități elementare. Să îmbunătățești abilitățile elementare va avea, probabil, mult mai mare impact asupra viitorului oamenilor și al economiei, decât să-i ții pur și simplu pe elevi în clasă”, spune profesorul Eric A. Hanushek. Membru al Institutului Hoover din cadrul Universității Stanford, Hanushek a studiat legătura puternică dintre calitatea educație și creșterea economică a unei națiuni. Tot el a lansat ideea evaluării calităților cadrelor didactice, de care se leagă creșterea performanțelor elevilor.
Read More

Elevii nu mai sunt interesați de științe. Ce este de făcut?

By | Blog

Pt rap CE

În urmă cu 10 ani, Comisia Europeană identifica o mare problemă în sistemele de educație din UE: scăderea alarmantă, confirmată prin mai multe studii, a interesului tinerilor pentru studierea științelor naturii și a matematicii. În ciuda numeroaselor proiecte și acțiuni care erau implementate pentru a inversa trendul, rezultatele rămâneau modeste. „Dacă nu se iau măsuri mai eficiente, capacitatea Europei de a inova pe termen mai lung și calitatea cercetări vor scădea la rândul lor. Mai mult decât atât, în cadrul populației generale, achiziția de abilități necesare în toate domeniile vieții, într-o societate din ce în ce mai dependentă de cunoaștere, este de asemenea sub amenințare”, arăta Comisia Europeană. Oficialii europeni au numit atunci un grup de experți care să identifice soluțiile și bunele practici care ar putea să aducă le readucă copiilor și tinerilor interesul pentru știință. Read More